
duminică, 9 ianuarie 2011
sâmbătă, 8 ianuarie 2011
amintiri din epoca de aur
confesiuni (daca le pot spune asa)
Mi-am propus ca in septembrie sa dau admiterea la UNATC , la regie-film si stau acum si ma intreb de ce vreau sa dau la regie film. Ma intreb de ce nu pot si eu sa-mi aleg o facultate obisnuita, cu profil obisnuit, ASE, DREPT, s.a...Dar nu cred ca as putea face altceva inafara de regie. Ba da. Pot! Pot face actorie si jurnalistica..si..atat.
Acum ceva timp am avut ocazia sa ma intalnesc in masina cu un actor care a jucat in filmul Satra din 1975, dar la cat de distrasa sunt in ultima perioada, i-am uitat numele...George am retinut, asa ca uitandu.ma la distributie, cred ca este vorba de George Dimitriu.Sper sa nu ma insel. Am pornit o discutie din pura coincidenta, mi-a povestit pe scurt o parte din viata sa de actor. Ma simteam asa inferioara. L am ascultat cu atentie si cu admiratie. M-a intrebat de ce vreau sa dau la regie. M.am blocat. Raspunsul meu : nu stiu. Simt ca asta pot face cel mai bine. A spus ca este de ajuns sa ma cunosc pe mine, sa-mi cunosc limitele, inclinatiile. E de ajuns si mi-a urat mult noroc.
Deci..asta e atunci. Sa joci intr-un film este extraordinar, dar sa faci unul este mai mult decat extraordinar.
Maestrul Nae Caranfil a declarat ceva foarte interesant: "Pe la 7-8 ani, taica-miu m-a pus sa-mi aleg personajul preferat, cu cine as vrea sa seman in viata? Si i-am raspuns:cu Giuliano Gemma. De ce?, m-a intrebat. Si i-am raspuns:pentru ca este cel mai tare, cel mai rapid, pentru ca nu te pui cu el, pentru ca este invincibil.. Si atunci el mi-a dezvaluit ca in spate, undeva, ascuns dupa un aparat metalic complicat, se afla un personaj care poate face carpa de praf din Giuliano Gemma, il poate trage de urechi cand greseste, il poate smotrui, injura chiar, il poate pune sa ia totul de la capat. Si care nu era tatal lui. Brusc, am aflat ce vreau sa devin in viata: omul care poate face ce vrea din Giuliano Gemma."
Cred ca asta vreau sa devin si eu. Persoana care poate sa faca din actori ce vrea.
Si mai e ceva. Filmul pentru mine insemna mai mult decat cariera si pasiune..E ceva mai presus de atat...Este ceva magic. Nu poti afirma ca nu iti place deloc un film. E imposibil..In fiecare film gasesti ceva care sa-ti placa...oricat de minuscul ar fi acel ceva. Fie ca te regasesti in comportamentul unui personaj, fie ca iti place un anume actor, fie ca iti place soundtrackul, o anumita scena, vestimentatia, tot este ceva care iti atarge atentia.
Ma opresc aici.
Acum ceva timp am avut ocazia sa ma intalnesc in masina cu un actor care a jucat in filmul Satra din 1975, dar la cat de distrasa sunt in ultima perioada, i-am uitat numele...George am retinut, asa ca uitandu.ma la distributie, cred ca este vorba de George Dimitriu.Sper sa nu ma insel. Am pornit o discutie din pura coincidenta, mi-a povestit pe scurt o parte din viata sa de actor. Ma simteam asa inferioara. L am ascultat cu atentie si cu admiratie. M-a intrebat de ce vreau sa dau la regie. M.am blocat. Raspunsul meu : nu stiu. Simt ca asta pot face cel mai bine. A spus ca este de ajuns sa ma cunosc pe mine, sa-mi cunosc limitele, inclinatiile. E de ajuns si mi-a urat mult noroc.
Deci..asta e atunci. Sa joci intr-un film este extraordinar, dar sa faci unul este mai mult decat extraordinar.
Maestrul Nae Caranfil a declarat ceva foarte interesant: "Pe la 7-8 ani, taica-miu m-a pus sa-mi aleg personajul preferat, cu cine as vrea sa seman in viata? Si i-am raspuns:cu Giuliano Gemma. De ce?, m-a intrebat. Si i-am raspuns:pentru ca este cel mai tare, cel mai rapid, pentru ca nu te pui cu el, pentru ca este invincibil.. Si atunci el mi-a dezvaluit ca in spate, undeva, ascuns dupa un aparat metalic complicat, se afla un personaj care poate face carpa de praf din Giuliano Gemma, il poate trage de urechi cand greseste, il poate smotrui, injura chiar, il poate pune sa ia totul de la capat. Si care nu era tatal lui. Brusc, am aflat ce vreau sa devin in viata: omul care poate face ce vrea din Giuliano Gemma."
Cred ca asta vreau sa devin si eu. Persoana care poate sa faca din actori ce vrea.
Si mai e ceva. Filmul pentru mine insemna mai mult decat cariera si pasiune..E ceva mai presus de atat...Este ceva magic. Nu poti afirma ca nu iti place deloc un film. E imposibil..In fiecare film gasesti ceva care sa-ti placa...oricat de minuscul ar fi acel ceva. Fie ca te regasesti in comportamentul unui personaj, fie ca iti place un anume actor, fie ca iti place soundtrackul, o anumita scena, vestimentatia, tot este ceva care iti atarge atentia.
Ma opresc aici.
Legaturi Bolnavicioase
"Intai iubesti la un om mirosul corpului si de abia dupa aia construiesti restul.
Si pielea mea cum miroase?
Greu.
Cum adica greu?
Mirosi asa ca o floare care nu.i nici vie, nici moarta pentru ca nu i.a mai schimbat nimeni apa de saptamani. Tu ai un miros somnoros, ca atunci cand te trezesti dimineata si ai visat prea mult."
duminică, 2 ianuarie 2011
love it.
sâmbătă, 1 ianuarie 2011
2011.
Şi uite aşa a mai trecut un an. Rapid, nu?
2010..un an destul de cuminte// un început de an palpitant, înconjurat de....să zicem multe "bunătaţi", multe îmbrăţişări, zâmbete şi priviri indecente; o primăvară călduroasă, cam plitisitoare, dar cu un 1 mai memorabil a la Vama Veche; o vară fierbinte, muncitoare și nu prea liniștită...o plecare la mare nu prea reuşită, o beţie ...pardon .. o ultimă beţie pe plajă și atât.....dar o noapte memorabilă in Sibiu, la Artmania, faţă în faţă cu Serj Tankian...da..Asta da !;.. şi o toamnă închisă si plină de stres...şi în final un sfârşit de an chill " în familie" .
Cam asta despre 2010.
Am aşteptări mari de la 2011..
Vă urez un an plin de bucurii...nu cel mai bun an din viaţa voastră, dar mai bun oricum decât anul care tocmai a trecut ..
La mulţi ani !
2010..un an destul de cuminte// un început de an palpitant, înconjurat de....să zicem multe "bunătaţi", multe îmbrăţişări, zâmbete şi priviri indecente; o primăvară călduroasă, cam plitisitoare, dar cu un 1 mai memorabil a la Vama Veche; o vară fierbinte, muncitoare și nu prea liniștită...o plecare la mare nu prea reuşită, o beţie ...pardon .. o ultimă beţie pe plajă și atât.....dar o noapte memorabilă in Sibiu, la Artmania, faţă în faţă cu Serj Tankian...da..Asta da !;.. şi o toamnă închisă si plină de stres...şi în final un sfârşit de an chill " în familie" .
Cam asta despre 2010.
Am aşteptări mari de la 2011..
Vă urez un an plin de bucurii...nu cel mai bun an din viaţa voastră, dar mai bun oricum decât anul care tocmai a trecut ..
La mulţi ani !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)